[ksa:k]

[KSA:K]
Post Image

if walls could tell by Mischa Kuball

Mischa Kuball

Imagini Expozitie:

Expozitie Image Expozitie Image Expozitie Image
Expozitie Image Expozitie Image Expozitie Image
Expozitie Image Expozitie Image Expozitie Image
Expozitie Image

Mischa Kuball - if walls could tell - dacă peretii ar putea vorbi
Curator: Zoran Erić,
Institutul pentru Filosofie și Teorie Socială, Belgrad
Lansare în spațiul public:
Curtea căminului nr. 15 al UTM - Chișinău, str. Al. Puskin 39 (accesul dinspre str. C. Tănase)
31/01/2025 la 4:00 PM (16:00)
Lansarea în prezența artistului

Dezbateri publice:
Galeria PLAI – Chișinău, str. Al. Pușkin 39 (parter, intarea din strada Pușkin)
02/02/2025 la 6:00 PM (18:00)

Despre proiect
„De ce dracu vrea toată lumea să reușească?
Mi-ar plăcea să cunosc pe cineva care vrea să eșueze.
Acesta este singurul lucru sublim.”
-John Dos Passos, Manhattan Transfer, 1925
Proiectul transnațional If walls could tell, al artistului Mischa Kuball, chestionează instituțiile de artă cu privire la permeabilitatea lor față de grupuri sociale mai largi în cadrul unei comunități. Pe o perioadă de 1-2 săptămâni, trei pereți simbolici de muzeu vor fi instalați în spații publice din diferite orașe din Europa de Sud-Est, unde vor funcționa ca o scenă accesibilă pentru locuitori. Asemenea unui filtru, aceste ziduri vor colecta toate „urmele” de expresii culturale și urbane din viața locuitorilor, în afara instituțiilor culturale la care fac referire. Odată marcate de mediul înconjurător și de oameni, aceste scene se întorc apoi în contextul lor instituțional, pentru a păstra urmele lăsate sau pentru a fi inscripționate ulterior.
Cu textul lui Dos Passos rezonând în fundal, analogul museum_transfer - schimbarea de loc tranzitorie, aproape distopică, cu numeroasele sale inscripții - se concentrează pe urmele lăsate pe pereți, văzuți ca un spațiu temporar pentru exprimarea deschisă și nelimitată a cetățenilor într-un proiect artistic participativ în spațiul public. ”if walls could tell” pune întrebări sociale actuale: poate societatea civilă să trăiască fără muzee, iar asta dizolvă sau rupe promisiunea culturală față de generațiile viitoare? care sunt interacțiunile dintre societate, muzee, cetățeni, artiști și curatori?
Acționând ca un catalizator în acest context, Mischa Kuball deschide spațiul tuturor cetățenilor, care, la rândul lor, devin producători direcți de conținut, participanți și coautori în producția unei opere de artă colaborative. Aceștia sunt astfel considerați subiecți politici care ar trebui să-și poată însuși toate instrumentele disponibile prin care se transformă în utilizatori activi și nu în consumatori pasivi, ceea ce ridică întrebarea: ce se întâmplă atunci când cetățenii, potențialul public al muzeului și artiștii obțin „libertate de exprimare” în spațiul public, lucru neobișnuit pentru politica și practica expozițiilor muzeale?
Odată ce pereții sunt readuși în spațiul muzeului/galeriei, un aspect important al proiectului e orchestrarea unei dezbateri publice cu artiști, istorici de artă, teoreticieni și curatori, printre alții. Discuția se va baza pe aspectele și problemele sociale observate anterior în fiecare dintre contextele locale și va fi inspirată de intervențiile, declarațiile și amprentele lăsate în urmă pe pereți. Programele discursive specifice contextului vor fi dezvoltate împreună cu instituțiile partenere și cu vorbitori bine familiarizați cu contextele socio-politice și artistice locale. If walls could tell va fi lansat în spațiul public din preajma viitoarei clădiri Ars Aevi Muzeu de Artă Contemporană din Sarajevo, proiectat de Renzo Piano. După lansarea din Sarajevo, procedeul a fost reprodus în toate orașele/sediile partenere; Muzeul Național al Țăranului Român din București, Skopje, acum fiind lansat la Chișinău, urmează ulterior alte orașe în anul 2025: Kraljevica, Bihać, Čačak, Ljubljana și Cetinje. În fiecare dintre orașele partenere, după ce vor fi instalați în spațiul public, pereții se vor întoarce în muzeu sau în galerie, unde vor avea loc discuții de grup pentru a tematiza impactul artei participative în spațiul public și în contextul lor specific. Proiectul se va încheia la WELTKUNSTZIMMER din Düsseldorf, unde va avea loc discuția finală cu toți partenerii.
Despre artist
Artistul conceptual Mischa Kuball lucrează în sfera publică și instituțională din 1977. Din 2007, Kuball a fost profesor de artă publică la Academia de Arte Media din Köln, iar din 2006 până în 2008 profesor de artă media la Hochschule für Gestaltung/ZKM, Karlsruhe. Din 2015 este membru al Academiei de Științe, Litere și Arte din Renania de Nord-Westfalia, Düsseldorf. În 2016 a fost distins cu German Light Award. Din primăvara anului 2024, este membru asociat al Clusterului de excelență „Matters of Activity. Image Space Material” la Humboldt-Universität zu Berlin.
www.mischakuball.com""" target="_blank">http://http://" target="_blank">www.mischakuball.com"" target="_blank">"" target="_blank">www.mischakuball.com"" target="_blank">http://" target="_blank">www.mischakuball.com" target="_blank">www.mischakuball.com"" target="_blank">http://" target="_blank">www.mischakuball.com" target="_blank">www.mischakuball.com
......................................................................................................................................
”Disponibilitatea spațiilor publice pentru practicilea artistice participative”
Panelul de discuții din Chișinău va avea loc la:
Duminică, 2 februarie 2025, ora 6:00 PM (18:00) la Galeria Plai - Chișinău, str. Al. Pușkin 39
Transformarea socio-spațială din țările post-socialiste, precum Moldova, a avut un impact profund asupra peisajului urban al capitalei, Chișinău. Stratificarea socială a condus la gentrificare și la omogenizarea diferitelor cartiere ale orașului, procese care au remodelat spațiile urbane. În mai multe țări, clădirile abandonate și obsolete care și-au pierdut funcția originală în noul sistem social au fost reamenajate de inițiativele cetățenești locale, transformându-se adesea în centre și instituții noi de artă. Cu toate acestea, acest lucru nu s-a întâmplat la Chișinău.
O problemă centrală în contextul local este accesibilitatea "spațiilor publice" pentru inițiativele cetățenești, în special cele legate de practicile artistice performative sau participative. Deși modernizarea nefinalizată din perioada socialistă nu a exploatat pe deplin potențialul spațiilor publice, noul sistem social a pus sub semnul întrebării necesitatea acestor spații. Această problemă depășește simpla dezvoltare a "spațiilor publice privatizate" ca rezultat al schimbării sistemului social. Ea evidențiază o diviziune mai amplă în cadrul infrastructurii culturale a orașului: cadrul instituțional "oficial" conservator, limitat la spațiile consacrate, care creează "oaze culturale", versus inițiativele active și dinamice neguvernamentale care urmăresc să implice publicul.
Aceste organizații încearcă să ocupe spațiile publice cu inițiativele și intervențiile lor artistice, cu scopul de a ajunge la publicuri diverse și de a dezvolta strategii care să conteste și să subvertească pozițiile hegemonice ale instituțiilor susținute de stat, sprijinite de capital privat, care modelează spațiile urbane.
Într-un context în care scena artistică locală nu are o instituție "spate", cum ar fi un muzeu de artă modernă și contemporană pentru a oferi o reprezentare mainstream a practicilor artistice, aceste inițiative umplu un gol crucial. Ele oferă o abordare specifică "criticii instituționale" în cadrul infrastructurii subdezvoltate a artelor.
Cu acest panel, ne propunem să explorăm întrebări cheie: Cine sunt publicurile țintă pentru practicile artistice participative? Care este potențialul de a implica comunități diverse, de a le motiva și mobiliza și de a le crește gradul de conștientizare cu privire la dreptul lor de a-și exprima opiniile în spațiul public? Mai mult, cum pot fi încurajați acești cetățeni să participe la producția comună a proiectelor artistice deschise? Această investigație urmărește să înțeleagă cum arta participativă poate împuternici cetățenii, să le stimuleze implicarea și să contribuie la reimaginarea spațiilor publice ca locuri de creativitate colectivă și interacțiune socială.
Invitați:
Ovidiu Țichindeleanu, doctor în filozofie, teoretician al culturii.
Vladimir Us, artist, curator, co-fofondator și membru al Asociației Tinerilor Artiști Oberliht.
Lilia Nenescu, artistă, activistă civică.
Lilia Dragneva, curator, director al Centrului de Artă Contemporană, Chișinău [KSA:K].
Ștefan Rusu, curator, editor, artist vizual și producător de filme, urbanist.
Moderator și curator: dr: Zoran Erić, Institutul pentru Filosofie și Teorie Socială, Belgrad.
Susținere: Proiectul este realizat în cooperare cu rețeaua Goethe Institute din toate statele partenere implicate și susținut de Bundeszentrale für politische Bildung bpb și Kunststiftung NRW.
Partenerii:
Ars Aevi Museum of Contemporary Art, Sarajevo
The National Museum of the Romanian Peasant, Bucharest
Museum of Contemporary Art, Skopje
Center for Contemporary Art, KSA:K & PLAI Gallery, Chișinău
RIZOM [ K ] - Frankopan Castle, Kraljevica
Art Gallery “Nadežda Petrović”, Čačak
MGML – Vžigalica Gallery, Ljubljana
Center for Contemporary Culture KRAK, Bihać
Faculty of Fine Arts Cetinje, University of Montenegro
Weltkunstzimmer, Düsseldorf

Evenimente noi